- constatatív
- adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívã, pl. constatatíve
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
constatatív
Look at other dictionaries:
constatativ — CONSTATATÍV, Ă, constatativi, e, adj. Care constată, care înregistrează ceva ca atare. – Din fr. constatatif. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 constatatív adj. m., pl. constatatívi; f. sg. constatatívă … Dicționar Român
constativ — constatív adj. m., pl. constatívi; f. sg. constatívă, pl. constatíve Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CONSTATÍV, Ă adj. Cu caracter de constatare; constatativ. [< fr. consta … Dicționar Român
